duminică, 30 octombrie 2011

Abilitati emotionale

Dezvoltarea abilităţilor emoţionale şi sociale
la copii
Perioada 2- 6/7 ani
Recomandări

§         In interacţiunea cu copiii fiţi atenţi la judecăţile pe care le faceţi şi la etichetele pe care le utilizaţi (de exemplu, neascultător, bun, sclipitor, încet, un băiat adevărat), deoarece ei îşi dezvoltă un simţ a ceea ce sunt, al sinelui pornind de la părerile dumneavoastră despre persoana lor.
§         Dacă observaţi că unii dintre copii refuză să interacţioneze cu ceilalţi sau nu au curaj să interacţioneze şi stau retraşi le puteţi oferi mai multe alternative spunându-le să-şi aleagă un partener de joacă (ex. vă puteţi juca cu mingea, puteţi realiza acest proiect împreună, etc.). Dacă un copil refuză să interacţioneze cu ceilalţi nu îl forţaţi, deoarece dacă nu este pregătit se va simţi speriat şi copleşit de această situaţie şi există riscul să refuze pe viitor interacţiunea cu ceilalţi copii.
§      Observaţi modul in care interacţionează copiii în cadrul grupului şi identificaţi-i pe aceia care sunt excluşi din activităţile de grup. Fiţi atente la copiii care se comportă agresiv fizic sau verbal, deoarece ei sunt adesea respinşi de ceilalţi.
§      Dacă observaţi că un anumit copil vă cheamă mereu deoarece are nevoie de aprobare şi atenţia dumneavoastră trebuie să încetaţi să-i mai răspundeţi; scopul dumneavoastră este de a-i face pe copii să se descurce singuri. În momentul în care sunteţi sigură că anterior a făcut acel lucru singur veniţi lângă el şi îi spuneţi: „Hai sa văd oare poţi să-l faci singură? Eu stau aici şi mă uit!”  În momentul în care vedeţi prima iniţiativă de a face comportamentul lăudaţi  copilul: „Ce frumos te descurci tu singură. Eu trebuie să merg acum să termin mâncarea, dar mă întorc să văd cum te-ai descurcat singură.” Treptat ca fi suficient să-i daţi copilului sarcina şi doar să-i spuneţi „Să văd ce frumos lucrezi tu singură şi ea nu vă va mai chema deoarece ea învaţă că dumneavoastră apreciaţi comportamentul independent.
§      Cultivaţi spiritul generozităţii prin crearea unor activităţi specifice; de exemplu, puteţi face împreună o puşculiţă în care fiecare să doneze ceva pentru copiii orfani. Donaţiile nu se referă neapărat la bani ci şi la lucruri confecţionate de copii.
§      Atunci când doriţi ca un copil să respecte o regulă fără probleme este important modul în care îi prezentaţi situaţia. Să luăm, de exempl, regula „După ce ne jucăm adunăm jucăriile şi le punem în lădiţe”. Dacă îl întrebăm pe copil dacă vrea să adune jucăriile de pe jos este foarte simplu pentru el şi foarte probabil să spună nu. Dacă, în schimb îi spunem „vrei să aduni jucăriile de pe masă sau de pe jos” el va simţi că alegerea îi aparţine şi nu va simţi ca pe ceva impus, ca pe o povară.
§         Alăturaţi-vă copiilor care se joacă şi faceţi o remarcă pozitivă cu privire la un copil; apoi cooptaţi un alt copil în discuţie (ex. Ce turn frumos a construit Marius! Ce zici, Andrei îţi place? Andrei, spune-i lui Marius că îţi place turnul lui. Ce frumos vă jucaţi voi aici!). E recomandat să faceţi acest lucru mai ales dacă aveţi un copil la grupă care e marginalizat de ceilalţi sau are încredere scăzută în el. Astfel contribuiţi la acceptarea copilului de către ceilalţi colegi şi la îmbunătăţirea imaginii de sine a copilului izolat.
§      Observaţi copiii care au dificultăţi în a împărţi materialele cu ceilalţi. Aceştia au nevoie de ghidare din parte voastră. Chemaţi-i lângă dumneavoastră şi realizaţi o activitate împreună, cum ar fi desenatul şi aduceţi doar o singură cutie de culori astfel încât să fiţi nevoiţi să împărţiţi creioanele. În timp de desenaţi spuneţi aceste lucruri copilului, cereţi-i creionul cu care desenează el şi lăudaţi-l pentru gestul lui (ex Dă-mi te rog şi mie creionul verde! Uau, ce frumos desenăm împreună!).
§      Dacă observaţi că există copii care au dificultăţi în a stabili contactul vizual ghidaţi dumneavoastră uşor cu mâna capul copilului până acesta se uită la voi şi repetaţi mereu că trebuie să vă privească în ochi atunci când vă vorbeşte. Uneori va fi nevoie să folosiţi doar două degete pentru a-i indica copilului unde să privească. Lăudaţi copilul pentru orice efort cât de mic (ex. Bravo! Ce frumos mi-ai povestit şi te-ai uitat la mine!); asta îi va da încredere în el să continue. Evitaţi să forţaţi copilul să vă privească toată conversaţia. La început vă va privi doar pentru perioade mai scurte, atât cât se simte confortabil. Treptat însă pe măsură ce va dobândi încredere în el va privi persoanele direct în ochi.
§      Evitaţi să alegeţi o activitate în locul copilului sau să îl forţaţi să se implice într-un anumit joc. Copilul are nevoie să înveţe prin experienţe proprii cum să interacţioneze cu ceilalţi. Dacă observaţi că un copil stă deoparte îi puteţi oferi mai multe alternative spunându-i să-şi aleagă un joc (ex. te poţi juca cu cuburile, cu creioanele, cu maşinile), dar nu îl forţaţi. Dacă el nu este pregătit se va simţi speriat şi copleşit de această situaţie şi există riscul să refuze pe viitor interacţiunea cu ceilalţi copii.
§      Copilul trebuie să primească ajutor până când adultul vede că el iniţiază in mod spontan o conversaţie sau un joc cu alţi copii. Dacă ajutorul se retrage prea repede când copilul nu este suficient pregătit el va avea un eşec în interaţiunile cu ceilalţi, fapt care il va demotiva şi il va face a se simtă incompetent. De asemenea, el trebuie incurajat pentru orice initiativa cât de mică deoarece asta ii va da incredere să meargă mai departe.
§      Dacă observaţi că jucăriile sunt folosite în mod creativ şi jocul are o finalitate bună lăsaţi copilul să se joace singur deoarece este un semn că are abilităţi creative bine dezvoltate. Pentru el faptul că realizează ceva pe cont propriu devine o motivaţie internă pentru a continua acest tip de activitate solitară. De asemenea, este important să le oferiţi cât mai multe posibilităţi prin care ei să îşi dezvolte aceste abilităţi. Aceşti copii se vor implica în activităţi de grup atunci când vor simţi ei că au  nevoie.
§      Încurajaţi copiii să iniţieze cât mai multe interacţiuni unul cu celălalt. Acest lucru se poate realiza dacă faceţi remarci pozitive despre cum se joacă doi prieteni, invitaţi doi copii să se joace împreună, identificaţi posibilităţi prin care copii să se întâlnească în afara mediului de la grădiniţă, identificaţi modalităţi prin care copilul ar putea interveni în jocul altora sau un alt copil să vină şi să îl ajute pe aceasta.


Toamna ca o poezie sceneta

TOAMNA CA O POEZIE


Toamna, orisicine stie,
Vine ca o poezie
Sus la munte, jos, in vale,
Peste tot o vezi in cale:
Pe la sate, prin orase,
Peste tot lasa ravase
Si pe deal si-n poienita
Si la noi in gradinita!
***
Vine toamna pe furiş,
Prin livadă şi prin vii,
Fructele s-au copt de-acuma
Hai să ne-adunăm, copii!

Iar începe şcoala, suntem bucuroşi,
Iar începe şcoala, suntem mai voioşi,
Iar începe şcoala, suntem fericiţi,
Ne asteaptă acasă doi părinţi iubiţi!

Grădiniţa mea iubită
Poarta largă şi-a deschis,
Mai frumos ca-ntr-o poveste
Vom trăi vis după vis.

Iar începe şcoala, suntem bucuroşi,
Iar începe şcoala, suntem mai voioşi,
Iar începe şcoala, suntem fericiţi,
Ne asteaptă acasă doi părinţi iubiţi!
***
Vine toamna pe cărare,
Pomii i se- nchină- n cale,
Merele se rumenesc,
Frunzele îngălbenesc.

Păsărelele se- adună,
Apoi zboară împreună
Şi se duc spre zări cu soare,
Păsările călătoare...

Vântul bate- ncetişor,
Frunzele se- aştern covor,
Iar ploiţa dintr-un nor
Spală proaspătul covor.




Mama pune lemne- n foc,
Azorel şi- a pus cojoc,
Noi ne-am luat ghete frumoase
Şi hăinuţe călduroase.
***
Vin’ copile ca sa vezi,
Trece toamna prin livezi,
Frunzele ingalbeneste,
Fructele le rumeneste!

Eu sunt MARUL cel frumos,
Ma iubesc copiii toti,
Nici bunica nu ma uita
Si ma pune in placinta.

NUCA  sunt, cum ma vedeti
Dintre fructe-s cea mai tare
Si tot anul, pentru voi,
Tin  miez dulce la pastrare.

Eu sunt galbena GUTUIE
Si sunt dulce amaruie.
In haina mea de catifea,
De frigul toamnei nu ma tem
Voi ma pastrati langa fereastra
Sau ma gasiti in dulce gem.

Mica sunt si parfumata
Ma cunoaste lumea toata,
Fac dulceata cea mai buna
Nu degeaba  imi spun PRUNA.

Sunt discreta, dar vezi bine,
Daca treci pe langa mine
Un parfum suav te-mbie
Eu sunt PARA aurie.

Iar pe dealuri, sus, in vie,
Strugurasii ne imbie
Si rasuna peste vai
Chiote de bucurie!

Hai, veniti , iubiti copii,
In livada si in vii
Sa culegeti in panere
Fructele ce dau putere!
***
Toamna mult o indragim
Harnicia o iubim
,,Cine-i harnic si munceste
Are tot ce isi doreste!”

Suntem bune gospodine
Şi-am venit la piaţă
Ca să cumpărăm legume
Şi să luăm verdeaţă.

Dar, din toate, dragi copii,
Ce să luăm noi mai întâi?
Fiindcă-s multe şi frumoase,
Hrănitoare şi gustoase?!

Vrem să facem supă,
Ba şi o salată,
Vrem şi tocăniţă
Şi-am lua piaţa toată!
***
Gospodină, fată dragă,
Numele meu este CEAPĂ,
Aurie şi frumoasă,
Bună sunt la orice masă.

La culoare sunt frumos,
Eu sunt MORCOVUL gustos
Şi cu toţii ştiţi prea bine
Că sunt plin de vitamine.

Mă cunosc toţi copilaşii,
Ba mă plac şi iepuraşii,
Dacă vrei ca să vezi bine,
Ia din MORCOVI vitamine!

Noi suntem căţei,
Albi şi mititei,
Buni suntem la sos,
Buni şi la mujdei,

Un căţel de USTUROI,
Îl cunoaşteţi bine voi
Că nu stă  în cuşcă,
Nu latră, nu muşcă,
El dă gustul la friptură
Şi e bun la saramură!

Mare, ROŞIE frumoasă,
Mă iubiţi că sunt gustoasă,
Fără mine nici ciorbiţa,
Nici sosul, nici tocăniţa
Gust nu ar avea vreodată
Şi mă place lumea toată...
În salată!

În grădină pe arac
Singurel m-am agăţat,
La culoare eu sunt verde
Şi mă cheamă CASTRAVETE.

Nu-s prea fain la-nfăţişare,
Dar sunt bun pentru mâncare
Şi cu toţii mă iubiţi
Când mâncaţi CARTOFI prăjiţi.

Verde sunt şi mărunţel
Şi mă cheamă PĂTRUNJEL
Şi, cum ştie orişicine,
Sunt bogat în vitamine,

Nu mă mai întind la vorbă,
Fără mine nici o ciorbă,
Nici o supă nu-i gustoasă,
Eu sunt bun la orice masă!

,, Unde-s multi puterea creşte!,,
Aşa spune  o poveste,
Ai ghicit, fată frumoasă,
Sunt RIDICHEA uriaşă
Şi cu mine-i sora bună,
Ea, ridichea de o lună!
***
Vrem să facem supă,
Ba şi o salată,
Vrem şi tocăniţă
Şi-am lua piaţa toată!

Ce să facem, dragi copii,
Ce s-alegem mai întâi?

Stăm puţin şi ne gândim,
Iar la urmă hotărâm:
Să nu fie supărare,
Vom lua din fiecare!
 Cântec: ,,S-a dus gospodina să ia zarzavat,,

La bunica în cămară
Este mare gălăgie,
Mă întreb şi eu mirată:
Oare ce să fie?

Sus pe rafturi, prin borcane
Gogonele dolofane
Stau la sfat cu gogoşari,
Roşiori şi mari.

Castraveţi şi conopidă,
Vinete şi dovlecei,
Stau de vorbă, mai în şoaptă,
Cu nişte ardei.

Jos pe rafturi, în cutie,
Cartofiori şi ceapă multă,
Usturoi şi morcovei,
Stau cuminţi şi-ascultă.

Râd borcane cu dulceaţă
Şi compotul cel de prune,
Pere, mere roşioare,
Nuci şi cu alune.

Veselie-i în cămară
Şi cu toate vor a spune:
Plouă, ningă, bată vântul,
Dar aici e bine,
Fie iarna cât de lungă,
Rostul nostru e aici
Şi-aşteptăm să ne consume
Cei mari şi cei mici!
***
Toamna cea bogată
A sosit în zori
Şi- a chemat la lucru
Harnici muncitori.
A pictat grădina
Şi livada toată
Şi- a  deschis a şcolii
Fermecată poartă.

A umplut cămara
Şi-a cules ogoare,
A brazdat apoi
Câmpul, cu tractoare.

A chemat la sfat
Mii de păsărele
Şi le-a arătat
Zborul după stele.

A chemat şi vântul
Şi din nouri ploi
Au spălat pământul
Cu al lor şuvoi.
***
Unde-s frunzele din nuc?
Ieri erau şi azi se duc
Foşnitoare-n depărtare
Şi pe câmp şi pe cărare.

Unde-s florile-n grădină?
Au lăsat în jur lumină,
Iar frumoasa lor culoare
O păstrăm în inimioare.

Unde-s roiuri de albine?
Stau în stup, că-i cald şi bine
Şi-or ieşi afară iară,
Când o da în primăvară.

Unde-i soarele de vară?
L-au străns merele-n cămară,
Iară rumena lui faţă
S-a topit parcă-n dulceaţă.

Unde-s păsări călătoare?
Au pornit spre zări cu soare
Şi bătând din aripioare
S-au pierdut în depărtare...

Ce-a rămas în locul lor?
Toamna cea cu  vânt şi nori,
Ce-o să cheme alba iarnă
Fulgii de omăt să-i cearnă.
***
Era într-un sfârşit de vară
Când a trecut pe strada mea,
Discret, c-un clopoţel de-aramă,
Şcolarii i-a chemat la ea.
Trecând pe lângă grădiniţă,
Deschise poarta către soare
Şi prichindeii toţi veniră
Cu flori, la marea-i sărbătoare.

S-au aşezat doi câte doi
Şi au intrat în clasă iară
Şi au cântat, şi-au povestit
Din lumea ce ne înconjoară.

Ea, toamna, şi-a văzut de drum
Şi-a scuturat din parc castane,
Iar în livadă-a copt pe rând,
Atâtea fructe dolofane:

Mere şi pere şi gutui
Şi nuci şi prune brumării,
Pe urmă a-nsemnat copacii
Şi a trecut discret în vii.

Sunându-şi iară clopoţelul,
A copt ciorchinii mari şi grei.
Voioşi, cântând, culegătorii
Făcură dulce must din ei.

Iar în grădină la bunici,
Legumele ţinură sfat
Cum să se mute în cămară
Şi-n supa cea de zarzavat.

Le-a liniştit pe toate toamna
Şi a trecut discretă câmpul
Şi lin, sunându-şi clopoţelul,
A copt pentru ţărani porumbul.

Iar harnicii culegători
Strângeau ştiuleţii ca de soare.
Veneau spre sat căruţe pline,
Treceau spre moară-n graba mare.

Când zorul tot s-a isprăvit,
Pe câmp s-au arătat tractoare,
Care-au arat şi-au semănat
Grâu nou, sub brazda roditoare.

Iar păsărelele, cuminţi,
Se adunară toate-n stoluri
Şi ascultând al toamnei glas
Şi-au luat spre ţări mai calde zborul.

Apoi, să ne înveselească,
Trecu-n grădina mea de flori
Şi, ca o mare pictoriţă,
Ne dărui, pe rând, culori.

Ajunse toamna la pădure
Şi mare sfat ţinu aici
Şi-o ascultară cu răbdare
Vieţuitoare mari şi mici.

Îşi prinse clopoţelu-n ram
Şi vântul începu să bată,
Pe cer se adunară norii
Şi ploaia se porni să cadă.

Pe urma, nu am mai vazut-o...
Unde s-a dus, nimeni nu ştie...
Dar clopoţelul ei de-aramă
Mi-a spus această poezie!

























vineri, 7 octombrie 2011

RAEI – INSTRUMENT CEAC

Partea I – Informaţii generale
Informaţiile din această primă parte, chiar dacă nu se referă direct la calitatea serviciilor educaţionale, sunt relevante pentru beneficiarii direcţi şi indirecţi şi le pot orienta opţiunile pentru o unitate şcolară sau alta, pentru un profil de pregătire sau pentru o anumită specializare.

Date de identificare – denumirea unităţii de învăţământ, tipul acesteia (de stat sau particulară), adresa completă, datele de contact (telefon, fax, e-mail), precizarea nivelurilor de în
văţământ/specializărilor/calificărilor profesionale autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate şi baza legală de funcţionare pentru fiecare dintre acestea;
Informaţii privind efectivele de elevi la începutul anului şcolar – informaţiile sunt structurate pe niveluri de învăţământ (preşcolar, primar, secundar, liceal, postliceal), număr de clase pe fiecare nivel şi sub-nivel, număr de elevi, formă de învăţământ, limbă de predare, filieră, profil/domeniu, specializare/calificare profesională.
Partea I – Informaţii generale

Despre „Partea I – Informaţii generale”, trebuie precizate următoarele:
Informaţii privind resursele umane – personal de conducere, personal didactic, personal didactic auxiliar, personal nedidactic; se au în vedere numărul, calificarea, vechimea la catedră, numărul total de norme didactice întregi/posturi, numărul de cadre didactice cu norma de bază în unitatea de învăţământ şi a celor titulari ca procent din numărul total de persoane/norme întregi, distribuţia pe grade didactice a personalului didactic angajat;
Informaţii privind spaţiile şcolare – tipul de spaţiu (săli de clasă şi, după caz, cabinete, laboratoare, ateliere, sală şi/sau teren de educaţie fizică şi sport, spaţii de joacă), numărul şi suprafaţa acestora; Informaţii privind spaţiile auxiliare – tipul de spaţiu (bibliotecă şcolară/centru de informare şi documentare şi, după caz, sală pentru servit masa, dormitor, bucătărie, spălătorie, spaţii sanitare, spaţii de depozitare materiale didactice), numărul şi suprafaţa acestora Informaţii privind spaţiile administrative – tipul de spaţiu (secretariat, spaţiu destinat echipei manageriale şi, după caz, contabilitate, casierie, birou administraţie), numărul şi suprafaţa acestora; Curriculum utilizat de unitatea de învăţământ – se va menţiona pentru fiecare nivel, filieră, profil/domeniu, specializare/calificare profesională în parte.
Partea a II-a - Descrierea activităţilor de îmbunătăţire a calităţii realizate

În această parte se enumeră activităţile specifice de îmbunătăţire a calităţii realizate în anul şcolar trecut.
Se vor evidenţia rezultatele şi efectele acestor activităţi în privinţa creşterii calităţii educaţiei oferite de către unitatea şcolară – în special asupra indicatorilor de calitate din standardele naţionale.
Începând cu cel de-al doilea raport anual, se vor face referiri explicite la planurile şi activităţile de îmbunătăţire a calităţii propuse în raportul/rapoartele anterioare şi realizate în cursul anului şcolar precedent.
Partea a III-a - Nivelul de realizare a indicatorilor de performanţă, conform standardelor de acreditare şi de evaluare periodică şi conform standardelor de referinţă

Standardul reprezintă descrierea cerinţelor formulate în termen de reguli sau rezultate, care definesc nivelul minim obligatoriu de realizare a unei activităţi în educaţie.
Standardul de referinţă reprezintă descrierea cerinţelor care definesc un nivel optimal de realizare a unei activităţi de către o organizaţie furnizoare de educaţie, pe baza bunelor practici existente la nivel naţional, european sau mondial.
Indicatorul de performanţă reprezintă un instrument de măsurare a gradului de realizare a unei activităţi desfăşurate de o organizaţie furnizoare de educaţie prin raportare la standarde, respectiv la standarde de referinţă.
Fişa de autoevaluare are în vedere cele trei domenii din standardele naţionale – capacitatea instituţională, eficacitate educaţională, managementul calităţii.
Partea a IV-a – Planul de îmbunătăţire a calităţii educaţiei oferite pentru anul şcolar următor

În această ultimă parte a raportului se vor enumera activităţile specifice de îmbunătăţire a calităţii care sunt preconizate în anul şcolar următor şi se vor evidenţia efectele scontate (în privinţa creşterii calităţii educaţiei oferite de către unitatea şcolară) – în special asupra indicatorilor de calitate din standardele naţionale.